Pentru fiecare mare opera de arta, literatura sau arhitectura care este finalizata, exista probabil la fel de multe care sunt abandonate sau raman neterminate din cauza razboaielor, a luptelor politice, a lipsei de fonduri sau a mortii artistului. Multe din aceste opere se pierd sau sunt uitate, dar altele ce apartin unor maestri precum Da Vinci si Mozart sunt privite ca fiind capodopere nefinalizate. Iata zece din cele mai faimoase opera de arta nefinalizate din istorie.
10. Jocul mortii al lui Bruce Lee
La inceputul anilor saptezeci, Bruce Lee deja realizase trei filme apreciate si isi castiga rapid reputatia de a fi unul dintre cei mai atragatori artisti ai artelor martiale din lume. In 1972, Lee incepe filmul Jocul Mortii, care urma sa fie ultima expresie de Jeet Kune Du, stilul de lupta pe care il perfectiona de ani de zile. Totusi, pe la jumatatea filmului, lui Lee i s-a dat sansa unei vieti, si anume de a juca in Intrarea Dragonului, productia Jocului Mortii fiind astfel oprita. Intrarea Dragonului in final il imortalizeaza pe Lee in randul starurilor, dar inainte ca el sa se intoarca sa lucreze la Jocul Mortii, moare in mod misterios de un edem cerebral la varsta de 32 de ani. Cinci ani dupa moartea lui Lee, directorul de la Intrarea Dragonului incropeste o versiune viabila a Jocului Mortii din metrajul vechi si materiale noi, folosind inlocuitori. Rezultatul final a fost considerat de catre multi a fi o slaba reprezentatie a viziunii originale a lui Lee asupra filmului, dar cele 11 minute de metraj sunt considerate a fi printre cele mai reusite din cariera acestuia.
9. Palatul Sovietelor
Palatul Sovietelor a fost un proiect arhitectonic de amploare intreprins de catre Uniunea Sovietica la inceputul celui de-al doilea razboi mondial. Era o cladire din Moscova proiectata a fi un centru administrativ si o sala de congrese, si daca ar fi fost terminata, ar fi fost cea mai inalta constructie din lume. Planul pentru cladire a fost decis printr-un concurs national la care au participat 272 de concepte de cladiri, si dupa un lung proces de evaluare, arhitectul Boris Iofan a fost declarat castigator. Lucrarile la cladire au inceput in anul 1937, si pana in 1941 a fost ridicat uriasul cadru de fier al cladirii. Implicarea Rusiei in cel de-al doilea razboi mondial a intrerupt brusc constructia, iar cadrul de fier al cladirii a fost pana la urma taiat, demontat si folosit pentru a construi fortificatii si poduri pentru calea ferata din si in jurul Moscovei. Dupa sfarsitul razboiului, s-a discutat mult despre finalizarea proiectului, dar desi situl a ramas deschis pana in 1958, Palatul Sovietelor a fost pana la urma abandonat.
8. “Primele raze ale noului soare rasare” al lui Hendrix
La sfarsitul anilor saizeci, Jimi Hendrix a inregistrat un trio al albumelor ce il desemnau a fi unul dintre cei mai talentati chitaristi din toate timpurile. Hendrix a fost un prolific compozitor, si dupa destramarea formatiei sale, Jimi Hendrix Experience, a inceput sa lucreze la un ambitios album dublu numit First Rays of the New Rising Sun (Primele raze ale noului soare rasare). Din pacate, inainte ca inregistrarea sa fie completa, Hendrix moare din cauza unei supradoze de somnifere. Dupa moartea lui Hendrix incepe o lupta legala care va dura ani de zile intre familia sa si fostul producator, in legatura cu obtinerea drepturilor asupra materialelor cantaretului. Pana la urma a castigat familia in 1995, care a angajat un grup de ingineri de inregistrare si producatori ce au incercat sa reconstruiasca Primele raze ale noului soare rasare. Inregistrarile care au supravietuit variaza de la demo-uri aproape complete pana la demo-uri neprelucrate, iar in 1997 a fost lansata o versiune prescurtata a albumului care se dorea a fi cea mai apropiata cu putintal de originalul lui Hendrix.
7. “Misterul lui Edwin Drood” al lui Dickens
La momentul mortii sale din 1870, Charles Dickens, autorul Povestii celor doua orase, a fost probabil unul dintre cei mai aclamati scriitori de limba engleza. Ultima sa carte a fost Misterul lui Edwin Drood, un roman de mister si crima care urma sa fie serializat intr-o revista populara dupa moartea lui Dickens, la varsta de 58 de ani. Dickens aproape ca finalizase cartea, dar nu a lasat in urma nici notite si nici schite, prin urmare nu se stie sigur care din personaje a comis crima in jurul careia este scrisa povestea. Un numar de scriitori au incercat sa finalizeze cartea, deseori in conditii foarte bizare. Cea mai ciudata dintre toate a avut loc in 1873, cand un barbat numit Thomas James pretinde ca a scris concluzia la carte pe cand era posedat de spiritul lui Charles Dickens. Multi scriitori cunoscuti au laudat versiunea lui James ca fiind remarcabil de similara cu propriul stil de scris al lui Dickens, si ani de zile versiunea sa a circulat in America ca fiind versiunea definitiva a cartii.
6. “Kubla Khan” al lui Coleridge
Unul dintre cele mai faimoase versuri de deschidere din poezie incepe asa: „In Xanadu ordona Kubla Khan un maret dom de placeri…” Cunoscutul poet Samuel Taylor Coleridge a scris versurile in 1797 pe cand statea intr-o ferma in Anglia rurala. Coleridge era un mare consumator de laudanum. Asa cum spune povestea, a adormit pe cand citea o carte despre Estul indepartat si de fapt a visat versurile poemului. La trezire, Coleridge a mazgalit primele in jur de 50 de versuri pe cand era inca incetosat de opium, dar a fost intrerupt atunci cand un vizitator neasteptat l-a vizitat in legatura cu niste afaceri. Coleridge a fost plecat doar o ora sau cam asa, dar cand s-a intors viziunea sa asupra unui poem epic de 300 de versuri ii disparuse din memorie. Coleridge a incercat sa se intoarca la lucru, dar pana la urma a renuntat din frustrare, si Kubla Khan ramane probabil cel mai faimos poem neterminat scris vreodata.
5. “Cealalta parte a vantului” de Orson Welles
Orson Welles este privit de catre multi ca fiind unul dintre cei mai mari producatori de filme din lume, si debutul sau in Cetateanul Kane este considerat a fi cel mai bun film facut vreodata. Cariera lui Welles a fost plina de un numar de proiecte uitate si abandonate, si la momentul mortii sale in 1985 era in mijlocul muncii la doua filme. Cel mai faimos dintre acestea este Cealalta parte a vantului, un film in care au jucat Dennis Hopper si John Huston si la care Welles a muncit inca de la sfarsitul anilor saizeci. Filmul a fost aproape complet in 1979, dar Welles a intrat in mari complicatii financiare si legale care au oprit productia. Cea mai mare dintre acestea a fost faptul ca principalul sprijin financiar al filmului, cumnatul sahului Iranului, a retras fondurile dupa ce sahul a fost detronat si exilat din tara. Aceasta a dus la o mare controversa legata de drepturile asupra filmului Cealalta parte a vantului, acesta nemaifiind vreodata terminat. In anii urmatori mortii lui Welles au fost mai multe incercari de a edita si relansa filmul, iar zvonuri recente sugereaza ca o versiune a acestuia ar fi inceput in 2010.
4. “Portretul lui George Washington” al lui Stuart
Portretul lui George Washington care se vede pe bancnota moderna de un dolar a fost facut de catre Gilbert Stuart, un pictor faimos care a realizat portretele multor regi si presedinti. Ceea ce nu se stie este ca portretul lui Washington de pe dolar nu a fost niciodata finalizat. Tabloul, numit si Ateneum, a fost in mod intentionat lasat nefinalizat de catre Stuart pentru a-l putea apuca si a face usor copii, pe care apoi le vindea la pretul de 100 de dolari bucata. Se spune ca Stuart a printat pana la saptezeci de reproduceri ale Ateneumului, dar nu a finalizat niciodata originalul pana la moartea sa, in 1828. Cat despre Washington, se spune ca a fost deosebit de iritat de comportamentul lui Stuart, o data chiar a calatorit pana la studioul artistului si i-a cerut sa-i dea portretul.
3. “Sagrada Familia” de Gaudi
Familia Sagrada, probabil proiectul arhitectural cu durata cea mai lunga in timp din memoria recenta, este o catedrala romano-catolica masiva cu un design unic din Barcelona care este in constructie inca din 1882. Cladirea excentrica a fost proiectata de catre faimosul arhitect Antoni Gaudi, si a fost considerata a fi incununarea realizarilor sale. Gaudi a muncit la aceasta biserica patruzeci de ani, ba chiar i-a dedicat exclusiv ultimii cincisprezece ani din viata, dar a murit in 1926 inainte ca aceasta sa fie finalizata. Proiectul a fost apoi preluat de catre asistentii lui Gaudi, care au continuat sa lucreze chiar si dupa ce biserica a fost grav deteriorata de catre anarhisti in timpul razboiului civil spaniol. De atunci, proiectul a intrat intr-un flux constant, cu numerosi arhitecti si constructori, continuand sa ramana deschisa sau folosita in mod activ ca o biserica. Chiar si in starea sa nefinalizata, Familia Sagrada este atractia turistica cea mai faimoasa din Barcelona …
2. “Gran Cavallo” al lui Da Vinci
Din moment ce era renumit pentru ca isi pierdea rapid interesul si trecea la alte proiecte, se spune ca Leonardo da Vinci a lasat in urma cateva opere de arta nefinalizate. Cu toate acestea, cea mai faimoasa capodopera nefinalizata a sa, a ramas incompleta datorita unor circumstante aflate in afara controlului sau. In secolul al cincisprezecelea, Da Vinci a fost insarcinat de catre ducele din Milano sa construiasca statuia unui cal in onoarea tatalui sau. Da Vinci a petrecut doisprezece ani muncind la statuie, si in 1492 a dezvelit modelul din lut de 23 de picioare al lui „Gran Cavallo”, care a fost laudat de catre multi ca fiind una dintre cele mai frumoase opere de arta create vreodata. Dar inainte ca mulajul calului sa fie turnat in bronz, izbucneste razboiul intre Franta si Italia. Ducele decide atunci sa doneze cele 200000 de lire de metal destinate calului catre armata, care ii foloseste pentru a construi tunuri. Masiva statuie a calului lui Da Vinci nu a fost niciodata finalizata, si se spune ca invadatorii francezi de mai tarziu au folosit modelul calului sau de lut pentru a exersa la tinta.
1. Requiemul lui Mozart
Putin inainte de moartea sa din 1791, faimosul compositor Wolfgang Amadeus Mozart a fost contactat de catre un strain misterios si insarcinat sa scrie un recviem ce urma sa fie cantat la ceremonia inmormantarii defunctei sotii a barbatului. Mozart, care suferea de o boala necunoscuta, se pare ca a interpretat sarcina ca fiind un semn al propriei morti iminente, si chiar a ajuns sa creada ca piesa pe care o compunea era un recviem la propria sa inmormantare. Mozart a murit inainte ca piesa sa fie finalizata, iar miscarile lipsa au fost completate de catre unul dintre studentii sai, Franz Sussmayr. Piesa a fost data apoi misteriosului patron, care s-a dovedit a fi Franz Von Walsegg, un conte excentric cunoscut pentru faptul ca aduna, in secret, piese de muzica si apoi le dadea drept propriile sale compozitii. Constanze, sotia lui Mozart, pana la urma a identificat piesa ca apartinand sotului sau, dar dincolo de aceasta, povestea este plina de zvonuri si jumatati de adevar, in care nici pana in ziua de azi nu se stie sigur care parti din recviem au fost modificate sau adaugate mai tarziu, ori de ce faimosul compositor a devenit atat de paranoic si temator in ultimele zile ale vietii sale.