Cunostintele biotehnologice au fost folosite de-a lungul anilor pentru a pune bazele tehnicilor de biologie moleculara si inginerie genetica, ceea ce a deschis portile modificarii plantelor, microorganismelor si animalelor.
Astfel, aceasta disciplina stiintifica a permis si continua sa permita fiintelor umane sa -si modifice mediul pentru a maximiza numarul de resurse pe care le obtin din acesta. Desi este un termen strain pentru populatia generala, biotehnologia ne insoteste in orice moment, pentru ca, de exemplu, ingineria alimentara permite ca carnea si legumele proaspete sa ne ajunga zilnic in farfurii.
Ce este biotehnologia? un instrument stravechi
Desi termenul de biotehnologie (bio: viata, techne: indemanare, logy: stiinta, disecand radacina latina a cuvantului) suna ca stiinta fictiune sau o societate foarte avansata, este ceva care se face de mii de ani. In sensul sau cel mai clasic, obtinerea vinului, a berii sau a painii sunt procese biotehnologice in sine, deoarece folosesc microorganisme pentru a obtine un nou produs bazat pe fermentatie chimica.
Chiar si asa, este un termen care necesita anumite consideratii pentru a fi pe deplin inteles. Conform „Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea din Conventia privind biodiversitatea biologica”, biotehnologia moderna cuprinde urmatoarele procese:
- Tehnici in vitro (in mediu de laborator) de acid nucleic, inclusiv acid dezoxiribonucleic (ADN) si injectarea directa a acidului nucleic in celule si organite.
- Fuziunea celulelor care depaseste bariera taxonomica, trecand dincolo de barierele fiziologice naturale ale reproducerii sau recombinarii genetice.
Deci, dupa cum probabil ati ghicit in acest moment, alimentele modificate genetic care sunt atat de la moda astazi sunt un produs direct al proceselor biotehnologice . Acest lucru da nastere la „organisme vii modificate”, care sunt definite de protocolul mentionat mai sus, dupa cum urmeaza:
„Un organism viu modificat inseamna orice organism viu care poseda o noua combinatie de material genetic care a fost obtinut prin aplicarea biotehnologiei moderne.”
Totusi, aceasta tehnologie nu straluceste doar in domeniul ingineriei genetice. Obtinerea antibioticelor datorita cercetarii si modificarii tulpinilor bacteriene, dezvoltarea vaccinurilor impotriva agentilor virali sau a biologiei sintetice in sine (obtinerea de organisme cu functii care nu sunt observate in natura) se bazeaza pe scara larga pe aceasta disciplina stiintifica.
Ramuri ale biotehnologiei
Desi se pare ca am redus acest spatiu la o lectie prescolara, una dintre cele mai eficiente modalitati de diferentiere a utilizarilor biotehnologiei in societatea moderna se bazeaza pe distinctia de culoare a acesteia. Oricat de absurd suna, sa trecem la asta:
- Rosu : aplicarea acestei tehnologii in medicina. Obtinerea de vaccinuri, antibiotice, terapie genetica si cercetare cu celule stem.
- Albastru : aplicare in medii marine. Adica, maximizarea productiei de resurse de acvacultura, ingrijirea sanatatii si obtinerea de compusi.
- Verde : aplicat pentru obtinerea de produse agricole de origine vegetala. Aici straluceste utilizarea si optimizarea transgenicelor.
- Blanca : bazat pe cautarea si optimizarea resurselor energetice si industriale. Una dintre marile sale aplicatii este reducerea poluarii.
- Gri : scopul sau este conservarea mediului. Aceasta se realizeaza prin atenuarea impactului asupra mediului si corectarea acestora.
- Galben : concentrat pe intelegerea si maximizarea valorilor nutritionale din alimentele de uz uman.
- Negru : responsabil cu combaterea bioterorismului si a posibilelor sale efecte in vremuri de violenta.
Pe langa aceste culori de baza, regasim si disciplina de aur, de exemplu, care este responsabila de integrarea cunostintelor informatice in sistemele biologice si astfel maximizarea profitului si cunostintelor, sau disciplina portocalie, responsabila cu aducerea acestei tehnologii mai aproape de populatia generala din un punct de vedere informativ prietenos.
Dupa cum vedem, avem de-a face cu un spectru larg de culori si utilitati, dar toate au un scop comun: maximizarea obtinerii de resurse si a calitatii vietii si minimizarea daunelor cauzate de fiinte umane mediului care ne inconjoara.
Exemple practice
Multe dintre utilizarile biotehnologiei sunt cunoscute pe scara larga in populatia generala. De exemplu, obtinerea insulinei pentru uz uman pentru tratarea diabetului zaharat prin modificarea genetica a bacteriei E.coli in anii 1970 este unul dintre cele mai notorii cazuri din mass-media.
Alte utilizari cunoscute tuturor este obtinerea de alimente transgenice . Un exemplu in acest sens este orezul auriu, o cultura modificata genetic care contine o concentratie mare de beta-caroten (precursori ai vitaminei A) pentru a corecta deficientele nutritionale ale populatiilor din Sudul Global. Lista de OMG-uri si beneficiile lor potentiale este aproape nesfarsita si am acoperit si aceste fronturi inainte. Prin urmare, vom profita de ceea ce a mai ramas din spatiu pentru a arata cateva utilizari ale biotehnologiei care sunt putin mai putin reprezentate in populatia generala.
1. Bioremediere
Bioremedierea este una dintre cele mai putin cunoscute ramuri ale acestei discipline stiintifice, intrucat impactul ei direct nu se observa in societate sau in lantul de consum. Se bazeaza pe utilizarea microorganismelor si a altor organisme vii cu capacitati catalitice de a degrada compusii toxici din ecosisteme . Acest lucru prezinta un potential enorm in ceea ce priveste atenuarea contaminarii umane.
Un exemplu in acest sens este biolixivierea, care se bazeaza pe utilizarea microorganismelor cu metabolism oxidativ al fierului si sulfului capabile sa solubilizeze metalele din matrice solide.
2. Procese industriale
Un alt exemplu foarte caracteristic este utilizarea microorganismelor sau a oxidoreductazelor (enzime care catalizeaza transferul de electroni de la o molecula donor la un receptor) pentru a obtine produse chimice valoroase sau a elimina compusii foarte toxici. Datorita acestei aplicatii, se poate promova formarea de noi materiale, cum ar fi celebrele materiale plastice biodegradabile sau productia de biocombustibili .
O viziune globala
Dupa cum putem vedea, biotehnologia moderna incearca sa aiba un impact global pe trei fronturi diferite:
- Natura : este o tehnologie aplicabila sectoare precum medicina, industria farmaceutica, agricultura, alimentatia, mediul si productia industriala.
- Domeniu de aplicare – Pe masura ce numarul de oameni de pe pamant creste, cererea de hrana, sanatate si managementul resurselor naturale este amplificata.
- Economie : Aceasta tehnologie este considerata unul dintre principalele motoare ale dezvoltarii economice la nivel global.
In ciuda importantei tuturor fronturilor mentionate mai sus, trebuie mentionat ca variantele „verzi” ale acestei discipline sunt cele care sunt in plina ascensiune in acest moment si primesc cel mai mare interes din partea publicului larg. Utilizarea transgenicelor este supusa intrebarii si, prin urmare, este o sursa foarte comuna de dezbateri si speculatii in imaginarul colectiv.
Concluzii
Dupa cum am vazut in aceste randuri, biotehnologia nu este altceva decat un „instrument” figurativ multidisciplinar, care integreaza curente precum inginerie, fizica, chimie, biologie, medicina si medicina veterinara pentru a maximiza obtinerea de resurse si sanatatea umana, fara a lasa in urma. dezvoltarea corecta a ecosistemelor si atenuarea posibilelor efecte ale fiintei umane asupra habitatelor naturale.
Desi unele dintre variantele acestui instrument tehnologic sunt supuse controlului public , este esential sa recunoastem ca fara antibiotice, vaccinuri si descoperiri precum insulina recombinanta, speranta de viata la oameni ar fi mult mai scurta. Din acest motiv, in ciuda fricii generate de lipsa de cunoastere a mecanismelor de baza care au ca rezultat produse destinate consumului uman, trebuie sa avem incredere in profesionistii medicali, sanitari si stiintifici care folosesc instrumente biotehnologice pentru a ne imbunatati calitatea vietii.
