Poate nici un obiect de imbracaminte nu te face sa te simti mai liber si nonconformist precum o clasica pereche de blue-jeans si aceasta ar parea de-a dreptul ciudat daca ar fi sa te muti in secolul al 19-lea cand asemenea imbracaminte era purtata doar de catre muncitori datorita rezistentei deosebite
a materialului la tot felul de solicitari.
Desi cei mai multi dintre noi stim ca acest obiect vestimentar a fost inventat in 1873 de catre imigrantii Jacob Davis si Levi Strauss, care importau materialul necesar tocmai din Anglia, totusi e bine de aflat ca inca din secolul al 16-lea se fabricau haine speciale pentru lucru din amestecuri textile care sa reziste la frecare precum inul, matasea sau lana.
Odata cu descoperirea bumbacului si importul sau pe scara larga in Europa a fost posibila crearea unui material foarte bun care sa serveasca acestui scop. Deja in secolul al 19-lea atat textilistii americani cat si cei britanici produceau denimul in cantitati uriase lucru care, eventual, i-a inspirat pe Jacob Davis si Levi Strauss sa scoata pe piata primele perechi de blue-jeans din lume, de culoare albastru-indigo si maro.
Jacob Davis, fiind croitor si avand clienti care tot isi rupeau hainele de lucru s-a gandit ca ceva metal si niste cusaturi duble ar putea rezolva problema, iar de atunci incolo tot mai multi clienti ai sai apelau la dansul pentru a le coase hainele in aceeasi maniera. Speriat ca i se va fura inventia Jacob Davis a apelat la ajutorul financiar al negustorului Levi Strauss pentru a-si putea breveta inventia.
Nu dupa multa vreme, importand denim de calitate din Marea Britanie cei doi parteneri de afaceri pornesc o linie de productie care avea sa se dovedeasca de mare succes, bineinteles ei producand atunci imbracaminte solida pentru lucru si nu haine de firma, asa cum suntem obisnuiti sa vedem perechile de blue-jeans in prezent. Termenul de blue-jeans se pare ca s-ar datora unei alaturari cu cuvantul italian “Genoese”, nume dat marinarilor italieni din Genova imbracati in haine rezistente de culoare albastra. O alta etimologie posibila ar fi de data 
aceasta de origine frantuzeasca, de la termenul “Serge de Nimes”, “serge” fiind un amestec rezistent din matase si lana fabricat in orasul francez Nimes.
Destul de hazliu, prin 1875 o pereche de blue-jeans marca Levi se vindea cu doar 1.25$, dar fiind produsi sub licenta nici nu era nevoie de mai mult intrucat Levi Strauss & Co. era singura firma autorizata sa produca aceste obiecte vestimentare. Prin 1890 numarul 501 s-a alaturat clasicilor blue-jeans Levi Strauss si de atunci incoace astfel s-a si incetatenit numele de firma al celebrei perechi de pantaloni. Acestia au devenit cu adevarat faimosi odata cu aparitia filmelor cu cowboys pe marile ecrane, iar de atunci incoace au ajuns sinonimul elegantei de tip nonconformist fiind purtati de mari nume ale cinematografiei precum Marlon Brando, Elvis Presley si James Dean.
In prezent se obtin miliarde de dolari din producerea de blue-jeans fie pe scara larga, fie in editii limitate, dar a devenit din ce in ce mai greu sa gasesti o pereche originala de blue-jeans din cauza imitatiilor ieftine si de proasta calitate produse si acestea cu cea mai mare dezinvoltura si cumparate, din pacate, de catre clienti ignoranti care au incurajat astfel o industrie paralela, de prost gust si plina cu tot felul de tinte, floricele si nasturi metalici de provenienta orientala. Daca pantalonii blue-jeans vor mai avea un viitor sau asistam la transformarea lor in niste piese vestimentare de duzina ramane de vazut, insa pentru moment vedetele fashion, precum Lindsay Lohan, ne pot arata cum sa stilizam o pereche de blugi la aproape orice fel de tinuta.
