Buna! Ma numesc Alina,am 24 ani,sunt din judetul Arad,nascuta in zodia Pesti.Acum 7 ani,eram in cls a 12-a,am cunoscut un baiat foarte retras,cuminte si care m-a determinat sa cred ca el e persoana potrivita pt mine,pt tot restul vietii.Am stat impreuna aproape 8 luni dupa care ne-am 
casatorit.Toate bune si frumoase timp de vreo 1 an jumate,pana cand el a inceput sa se schimbe fata de mine,devenise tot mai retras,mai rece,nu mai comunicam,intr-un cuvant ma respingea.Am decis ca asa nu se mai poate si am vrut sa ne despartim,dar din cauza ca el era placut foarte mult de parintii mei,nu m-au lasat s-o fac(desi viata cu el era un chin si fata de lume parea atat de iubitor,in schimb cu mine………..!).Degeaba le spuneam intr-una cum e el pt ca nu ma credea nimeni.Ei imi ziceau ca sunt prea tanara si am numai 19 ani si nu stiu ce vreau de la viata.Asta e!,n-am avut ce sa fac si am continuat asa,sperand ca se va schimba sau ca ai mei isi vor da seama cine e el.Nu-mi venea sa cred ca proprii mei parinti il credeau pe el nu pe mine.Ma rugam lui DUMNEZEU sa ii faca pe ai mei sa deschida ochii si sa ma lase sa fac ce vreau cu viata mea,desi as fi putut sa trec peste voia lor dar nu vroiam s-o supar pe mama.Intr-o zi,mi-am adus acasa cea mai buna prietena,dupa care dintr-o intamplare ma prefaceam ca dorm si am auzit cum ”dragul” meu sot ii spunea vorbe dulci prietenei mele,ceea ce cu mine n-a mai facut de vreo cativa ani buni…Si asta a fost picatura care a umplut paharul…A recunoscut si fata de ai mei,ca aveam dovada niste mesaje pe care el i le trimitea respectivei..si parintii mei n-au mai avut ce sa-mi interzica.au ramas si ei socati.nu le venea sa creada..mi-au spus sa fac ce vreau ca ei nu se mai baga in viata mea.
Asa am si facut…am divortat,mi-am vazut de facultate,de servici.In sufletul meu eram distrusa,chiar daca paream libera si fericita…Anul trecut,dupa divort,cam prin octombrie,am fost la un chef unde am cunoscut un baiat cu care m-am inteles destul de bine…si parea la locul lui.am zis sa incerc din nou…prostia a fost a mea pt ca eu intr-o relatie pun suflet si daca sunt cu cineva sunt pt ca tin cat de cat la acea persoana…dezamagita de fostul sot dupa atatia ani,bucuroasa ca am si eu pe cineva….ma trezesc in prag de sarbatori ca baiatul asta cu care relatia mergea super si imi spunea ca ma iubeste..imi spune adio pe mess….nici macar la telefon n-a mai sunat.asa,pur si simplu ca un las.nepasator si foarte direct…”nu te mai vreau”.va dati seama ce era in inima mea?..abia imi revenisem dupa divort si o pateam din nou!!!!!!…Sufletul meu era distrus complet.Am devenit foarte retrasa,nu mai ieseam nicaieri(eu,o persoana plina de viata si prietenoasa),abia daca mai vorbeam cu ai mei…credeam ca pt mine totul a luat sfarsit..ma intrebam de ce a trebuit sa se intample asa.exact de sarbatori….anul asta in martie,de ziua mea venise varul meu la mine.el are 37 de ani si e foarte indragostit de o tipa..sunt impreuna ca doi porumbei.si tot imi zicea el si mei sa nu mai fiu dezamagita,ca o sa vina si randul meu si ca dupa atata suferinta o sa fiu foarte fericita.cine il credea?!..spunea ca o sa apara marea mea iubire de unde nici nu ma astept.eu nu mai speram la nimic. Dupa 1 luna,in aprilie,am primit un telefon de la o vecina care ma intreba daca vreau sa cunosc un baiat care lucreaza la un service auto.ca tipul respectiv m-a vazut in niste poze de pe hi5 si vrea sa ma cunoasca…..i-am zis ca accept(dar ma gandeam ca si el era ca si ceilalti….care vroiau numa un singur lucru de la mine..stiti voi ce!) Dar am zis ca oricum nu mai vreau nici o relatie ca nu mai pot iubi.si ca prieteni doar ,de ce nu?!..zis si facut.vb cu baiatul la telefon,dupa un schimb de numere si iesim odata pt prima oara…nimik special….faza e ca dupa ce m-a adus acasa de la suc,simteam un gol in suflet,ca si cum ceva s-ar fi rupt din mine……ii simteam lipsa si nu-mi explicam de ce.m-a sunat si asa mi-a zis si el ca simte fara sa-i zic io ceva…dupa cateva zile ne-am inatlnit din nou..si am ramas impreuna.desi eram la cativa km distanta de el(vreo 5),nu puteam unul fara altul.ne-am atasat foarte repede.si am simtit in sufletul meu ce n-am simtit pt nici un alt barbat niciodata,nici pt fostul meu sot,nici pt fostul prieten….s-a mutat la mine,a renuntat la toata familia lui doar sa fie aproape de mine,pt ca in prima faza,parintii lui nu m-au acceptat,din cauza ca am mai fost casatorita si ca el nu si ca el e un baiat familist.adica nu umbla prin baruri,e foarte harnic etc.si va dati seama ca ei nu m-au vrut si nici vorba sa stea el la mine.cum sa piarda asa fiu?!.dar din dragoste pt mine a renuntat la tot.chiar daca era trist pt ca isi lasase familia in urma…mi-a jurat ca ma iubeste si ca pt mine a renuntat la tot.si cred ca el a apreciat faptul ca eu i-am spus de prima data toata viata mea.si de cand eram in liceu.ce si cum am facut.mi-am deschis sufletul in fata lui ca o carte..a apreciat gestul si asta l-a determinat sa faca ce-a facut pt mine….toti cunsocutii il indemnau sa ma lase,pt ca el merita ceva mai bun,nu una care a mai fost maritata si ca din cauza mea m-a parasit sotul ca am fost cu mai multi barbati…imi era ciuda pt ca ma stiam corecta si nevinovata…dar impreuna cu el am trecut peste tot si ne iubim enorm.acum si familia lui m-a acceptat pt ca au inceput sa ma cunoasca si sa-si dea seama ce fel de om sunt..n-as putea sa-i fac rau pt nimik un lume….as prefera sa mor decat sa-l insel.orice mi-ar oferi alt barbat.si asa e si el…..suntem impreuna cam de 6 luni.si anul viitor sper sa facem rost de bani sa organizam o mica petrecere.vrem sa ne casatorim si sa avem un copil cat mai repede.va scriu aceste randuri cu lacrimi in ochi….lacrimi si de tristete si de bucurie….de tristete pt anii pierduti si de bucurie pt ca am asa om langa mine.cat mia-s fi dorit sa-l cunosc mai demult,sa nu mai sifar atat…Singurul lucru e ca eu cred ca DUMNEZEU mi-a raspuns din nou la rugaciuni.nu sunt foarte religioasa dar cred cu adevarat in EL. Si cred ca El mi-a ascultat ofurile mele.ma rugam sa nu mai sufar si sa am si eu pe cineva care sa ma merite..pt ca sunt o fata cu suflet mare si foarte fidela si daca am pe cineva nu am intereseza restul…pe baiatul cu care sunt acuma il iubesc enorm si stiu ca si el ma iubeste.el e singurul care imi mai sterge lacrimile atunci cand imi aduc aminte cum eram cu catva timp in urma,inainte sa-l cunosc pe el…dar acum sunt foarte fericita si cred ca am meritat asta,pt ca nu mi-am batut joc de nimeni.dar am rams cu o intrebare.de ce daca am fost corecta intr-o relatie,daca am iubit si nu m-a interesat altcineva,de ce nu mi s-a raspuns cu aceeasi moneda?….Acum nu mai conteaza decat sa ne fie bine mie si viitorului meu sot.am incredere in el si in primul rand am incredre in DUMNEZEU…….Intotdeauna EL m-a ascultat…m-a si pus la incercare dar mi-a ascultat dorintele….si asta sta drept dovada in legatura cu credinta.credeti in EL si nu veti regreta…sa aveti si sufletul curat si sa nu faceti rau nimanui pt ca veti fi fericiti…..o stiu pe propria experienta…….acum sunt fericita si stiu ca numai datorita LUI…..Va doresc tot binele din lume si sa fiti fericiti!……..cu mult drag, ALINA
