Prima menţiune despre un membru artificial a fost făcută de către grecul Herodot. Acesta povestea despre un bărbat, Hegesistratus, care fusese condamnat la moarte în anul 484 î.transplantul-de-organee.n. A evadat tăindu-şi un picior şi apoi şi-a confecţionat singur un picior din lemn. Eforturile sale au fost însă în zadar pentru că a fost recapturat şi omorât.

Există şi povestiri despre gladiatori care foloseau membre artificiale, dar prima proteză a fost făcută de fizicianul Ambroise Pare, după ce a devenit chirurg în armată în 1537.
Pare este numit şi părintele chirurgiei pentru tehnicile pe care le-a folosit în timpul operaţiilor sale, în mod deosebit pentru folosirea copcilor după o amputare şi nu cauterizarea rănii cu ulei încins sau metal încins. Tot Pare a fost cel care a înlocuit un membru amputat cu un altul mecanic şi artificial; acesta include mâna cu degete mobile, şi în 1561 primul picior artificial are avea gleznă mobilă şi genunchi flexibil.

Organele distruse în totalitate pot fi înlocuite de proteze sau prim transplant. Primul plămân artificial a fost construit în 1927 de Philip Drinker. Altul mai sofisticat a fost testat la spitalul din Boston în 1928, şi a fost produs apoi pentru a fi folosit pe scara largă în 1931.

O invenţie remarcabilă a fost maşina pentru dializă, a lui Willem Kolff, în 1943. Aceasta scoate sângele din organism, îl filtrează aşa cum ar fi făcut un rinichi bun şi apoi îl introduce în organism. Prima operaţie de transplant de rinichi a fost făcută cu succes în 1954. Primele transplanturi de plămân şi ficat au avut loc în 1963, urmate la patru ani de transplantul de inimă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here