„Dragostea la prima vedere exista!” vor spune toti cei care au trait-o. De asemenea, vei auzi la multi si ca, pe nesimtite, iubirea se transforma in altceva, dar in ce si de ce? Ce produce legaturile din creierul nostru care dicteaza iubirea? Putem controla acest lucru? Sau e, pur si simplu, chimie?
Uneori, te-ai indragostit tu nebuneste, alteori el a fost cel caruia i „s-au aprins calcaiele”. Dar de ce? Care este explicatia pentru fluturii din stomac, pentru aerul ametit pe care il afisezi tu uneori?
Micile „fluturari de aripi” care apar cand ne indragostim sunt insotite de inrosire in obraji si palme transpirate, semne pe care cercetatorii le-au interpretat. Se pare ca responsabila in primul rand de aceste „simptome” este dopamina, dar e vorba si de norepinefrina si fenietilena pe care le eliberam.
Dopamina este considerata „substanta placerii” , care produce sentimentul de beatitudine. Cocteilul „dragostei”, responsabil cu indragostirea, apare mai repede la barbati decat la femei, datorita naturii lor, mai curand vizuale.
Harta iubirii
Nu avem, predefinit, un model al iubitului ideal. Dar asta nu inseamna ca exista anumite elemente de la care nu am face rabat sau pe care, daca nu le-ar avea, cel asupra caruia ne indreptam atentia emotionala n-ar avea nici o sansa. Asadar, in functie de tiparul pe care ni l-am construit – atentie, in subconstient! – putem trasa cateva linii generale ale trasaturilor care ne fac sa ne indragostim.
Multe cercetari au dovedit ca alesii inimii noastre seamana cu parintii. Altele au relevat faptul ca tindem sa ne apropiem de cei care ne seamana. In fapt, psihologii cognitivi au demonstrat, prin teste, ca subiectii au fost atrasi de propria lor imagine, metamorfozata intr-un reprezentant al sexului opus.
In ceea ce priveste personalitatea, ca si in cazul aspectului exterior, este un fapt dovedit ca tindem sa alegem pe cineva care seamana cu parintii nostri sau cu alte persoane care ne-au fost aproape in perioada copilariei. Alegem, se pare, obiectul pasiunii noastre – tot inconstient – dupa preferinte, antipatii, dupa simtul umorului si dupa multe alte lucruri pe care le-am intalnit, insa, anterior, la cineva drag noua.
Garantia iubirii
Daca au sau nu acesti hormoni efect in cadrul indragostirii, ei bine, acesta este un subiect inca dezbatut la nivelul stiintei. Desi cuvantul, in sine, prin etimologia sa greceasca, cu sensul de „purtator de excitatie”, subliniaza ceea ce studiile inca incearca sa demonstreze. Sa fi avut anticii posibilitati mai bune de demonstrare a evidentei?
In fine, la nivel animal, feromonii reprezinta amprenta personala individuala , care se regaseste in urina si in transpiratie si care dicteaza comportamentul sexual, dar si atractia exercitata asupra sexului opus. Prin aceasta modalitate de semnalizare necuvantatoarele stiu sa se identifice unele pe altele si sa aleaga un partener cu un sistem imunitar suficient de diferit pentru a garanta o reproducere sanatoasa.
Despre feromoni
Poate si pentru ca in trecut nimeni nu s-a gandit sa-si explice aparitia iubirii prin metode atat de… chimice, existenta feromonilor a fost pentru prima data demonstrata in 1986, de catre cercetatorii americani din Philadelphia si, in acelasi timp, de omologii lor francezi. Au descoperit elementul-minune in transpiratie. Se pare ca acesta are importanta in declansarea indragostirii, actionand la fel de senzual ca un parfum.
Un test realizat pe mai multi subiecti, femei, a demonstrat ca fiecare a fost atrasa de mirosul tricourilor apartinand barbatului cu un sistem imunitar cat mai diferit de al sau. Nici o diferenta intre regnul uman si cel animal din acest punct de vedere.
In ce se transforma pasiunea?
Fiecare indragostire incepe la fel? Daca da, de ce se transforma pasiunea in altceva si cum sa faci sa pastrezi treaz interesul fata de partener? Exista o formula chimica? Explicatia poate sta in cele doua stadii ale dragostei.
Dorinta
Din adolescenta, estrogenul si testosteronul devin activi in organismul nostru si creeaza dorinta de a experimenta dragostea. Asadar, in cazul indragostirii de care vorbim, prima apare dorinta sexuala, ca urmare a nevoii de imperechere, in vreme ce dragostea romantica, adica stadiul urmator, este efectul nevoii de legatura.
Dupa dorinta, strans legata de ea, pe masura ce relatia avanseaza, apare atractia, din cauza numitilor feromoni. Ajunsi la stadiul de „atractie”, e normal sa ne pierdem din abilitatea de a gandi, cel putin cand in discutie este obiectul dorintei noastre.
Atasamentul
Reprezinta dragostea de durata. Daca ai trecut de nebunia de moment, care te-a doborat de pe picioare, acum ai parte de o dragoste reala. Studiile au dovedit ca, la acest stadiu, daca il idealizezi pe cel pe care-l iubesti, relatia va deveni mai puternica.
Cu alte cuvinte, la acest stadiu, elementele implicate tin de ceea ce in popor se numeste „incredere” si consta in valorizarea celuilalt, in sustinerea lui neconditionata. Toate acestea ne sunt transmise tot pe cale chimica, respectand deja regula amintita, a masculului cel mai potrivit din punct de vedere genetic.
In timpul actului sexual se elibereaza oxitocina, vasopresina si endorfine, care transmit efectul de „bine”; din exces, poate aparea chiar dependenta.
Ce ne atrage?
Studiile au dovedit ca ne plac persoanele „simetrice”, a caror parte stanga este aproape identica cu dreapta. Cu toate acestea, femeile cauta la un barbat capacitatea acestuia de a oferi hrana si protectie, elemente adanc inradacinate in natura noastra umana feminina.
Chiar daca acestea nu sunt atat de vizibile, este evident ca femeile au tendinta sa se indrepte spre barbatii care le ofera stabilitate, care au un anumit rang sau o anumita pozitie sociala.
Trupul in forma de amfora este important in ochii unui barbat. El cauta o femeie cu un raport talie – sold de 0,7. Se pare ca acest raport nu are nici o legatura cu silueta unei femei, cu greutatea sau aspectul ei fizic. Studiile arata ca preferinta masculina pentru acest tip de femeie este explicata prin faptul ca ea pare cea mai sanatoasa din punct de vedere reproductiv, lucru pe care, instinctiv, el il cauta in partenera sa.
