Poți să stai ore întregi în fața unui proiect și, la un moment dat, să observi că citești aceeași frază de două ori, uiți ce voiai să faci sau îți ia mai mult să iei o decizie care în mod normal nu ți-ar pune probleme. Cercetările arată că sarcinile cognitive prelungite pot fi însoțite atât de senzația de epuizare mentală, cât și de modificări ale performanței cognitive. Efectele nu sunt identice la toate persoanele și nici în toate activitățile, însă atenția se numără printre funcțiile care pot fi afectate.
Suprasolicitarea mentală înseamnă mai mult decât oboseală
După mai multe ore de concentrare, decizii și treceri de la o sarcină la alta, poți simți că nu mai funcționezi în același ritm. Îți este mai greu să rămâi atent, te distragi mai ușor, iar revenirea la ceea ce făceai cere mai mult efort.
Semnele apar în lucruri obișnuite:
-recitești un paragraf pentru că nu ai reținut informația;
-uiți ce voiai să verifici;
-pierzi firul unei idei;
-treci la altă sarcină înainte să o termini pe prima.
O zi fragmentată de mesaje, notificări, telefoane și ședințe poate avea același efect, chiar dacă niciuna dintre aceste activități nu pare foarte solicitantă în sine. Pe măsură ce concentrarea scade, unele sarcini îți iau mai mult timp și ajungi să verifici sau să corectezi ceea ce ai făcut. Continui să lucrezi, dar depui un efort mai mare pentru lucruri pe care, atunci când ești odihnit, le rezolvi cu ușurință.
Cum îți recapeți concentrarea după o perioadă de suprasolicitare
Când simți că nu mai reușești să urmărești ceea ce faci, soluția nu este întotdeauna să insiști până termini. Uneori ai nevoie să reduci pentru o perioadă numărul de informații și de solicitări cu care lucrezi în același timp.
Oprește-te câteva minute și desprinde-te de activitatea care te solicita. O pauză în care continui să citești mesaje sau să verifici telefonul îți schimbă ocupația, dar nu îți oferă neapărat și o pauză de la informație. Ridică-te de la birou, fă puțină mișcare sau ocupă-te pentru scurt timp de ceva care nu îți cere concentrare.
Când revii, alege o singură sarcină și stabilește ce vrei să finalizezi înainte să treci la următoarea. Dacă ai multe lucruri de făcut, notează-le, pentru a nu consuma energie încercând să le păstrezi pe toate în minte. Iar dacă observi că, după o zi foarte solicitantă, continui să citești fără să reții sau să refaci lucrurile pe care tocmai le-ai terminat, odihna poate fi mai utilă decât încă o oră de lucru.
Ce faci dacă problemele de concentrare nu dispar după ce te odihnești
Dacă dificultățile de concentrare apar după o perioadă foarte solicitantă și se reduc după ce te odihnești, este mai ușor să le pui în legătură cu ritmul pe care l-ai avut. Lucrurile trebuie privite mai atent atunci când te-ai odihnit, ai redus solicitarea, dar observi că atenția nu revine la nivelul cu care erai obișnuit.
În această situație, nu este suficient să încerci să te concentrezi mai mult. Contează de când au apărut dificultățile, cât de des se manifestă și dacă sunt însoțite de alte schimbări legate de somn, memorie, starea emoțională sau activitatea de zi cu zi.
Următorul pas poate fi o evaluare care să ajute la identificarea factorilor implicați. În funcție de situație, specialistul poate recomanda și investigații care oferă informații suplimentare despre modul în care funcționează creierul.
Ce informații poate oferi o hartă cerebrală
În funcție de situație, evaluarea poate fi completată și printr-o hartă cerebrală, realizată cu ajutorul qEEG. Aceasta pornește de la înregistrarea activității electrice a creierului și permite analizarea modului în care diferite tipare de activitate cerebrală se raportează la valorile de referință.
Informațiile obținute pot completa ceea ce specialistul află despre dificultățile de concentrare, somn, starea emoțională sau alte probleme semnalate în timpul evaluării. Harta cerebrală nu oferă individual un diagnostic, ci date suplimentare care trebuie interpretate împreună cu simptomele, istoricul și celelalte informații despre persoana evaluată.
În concluzie, o perioadă în care te concentrezi mai greu poate fi semnul că ai nevoie să reduci ritmul și să îți acorzi timp pentru recuperare. Dacă problema persistă, o evaluare te poate ajuta să înțelegi mai bine ce se întâmplă și care sunt opțiunile potrivite pentru tine. În funcție de rezultatele acesteia, specialistul poate recomanda diferite metode de intervenție. Neurofeedbackul poate fi una dintre opțiuni atunci când obiectivul este antrenarea autoreglării activității cerebrale, în cadrul unui plan stabilit în funcție de nevoile pe care le ai.
