Il iubesti pe actualul, sau inima a ramas la fostul ??

Poti sa iubesti doi barbati in acelasi timp? Mai mult ca sigur ca da… O femeie se poate indragosti de doi barbati in acelasi timp si o poate face in mod diferi. Ceea ce ii lipseste in relatia cu unul, gaseste in relatia cu celalalt. O eterna cautatoare a perfectiunii, este foarte probabil ca o femeiesa nu o gaseasca decat anihiland defectele unuia prin calitatile celuilalt.
Totul ar fi infinit mai minunat daca dragostea ar fi simpla si frumoasa. Totul ar fi clar si limpede ca buna ziua daca sufletul nu ar porni nebun pe cai straine, amator de senzatii nemaintalnite. De cele mai multe ori insa, dragostea nu este niciodata simpla. Sau poate ca este, insa ne place grozav sa o complicam. Poti sa iubesti doi barbati in acelasi timp? Mai mult ca sigur ca da… O femeie se poate indragosti de doi barbati in acelasi timp si o poate face in mod diferi. Ceea ce ii lipseste in relatia cu unul, gaseste in relatia cu celalalt. O eterna cautatoare a perfectiunii, este foarte probabil ca o femeie sa nu o gaseasca decat anihiland defectele unuia prin calitatile celuilalt.  

Cea mai buna prietena a mea se afla in aceasta situatie de luni de zile. Imi marturisea ca este una dintre cele mai neplacute situatii prin care a trecut, ca se invarte intr-un cerc al iubirii care o ameteste pur si simplu. Nu stie cum sa iasa cu fruntea sus. Isi iubeste actualul prieten la fel de mult ca si pe fostul. Relatia cu fostul a fost una zbuciumata: certuri, pasiune, impacari, iar certuri, iar pasiune si iar impacari. Ulterior, dragostea lor a ajuns sa-i oboseasca pe amandoi atat de tare incat au cazut de comun acord sa faca o scurta pauza. Si s-au despartit.

Suferea cand era alaturi de el, insa durerea pe care a resimtit-o fara el nu s-a epuizat nici dupa un an de zile de la despartire. Ulterior, l-a cunoscut pe actualul, un barbat intru diferit de actualul. Incet, incet, a invatat-o sa iubeasca din nou. Si a crezut ca prima ei iubire a fost doar o imitatie ieftina a iubirii adevarate. Pana cand s-a reintalnit cu fostul, pana cand acesta a indraznit sa intre din nou in viata sa. Iar ea i-a permis…

Acum se simte confuza, are indoieli, nu mai stie pe care il iubeste cu adevarat sau daca ii iubeste pe ambii in acelasi timp. Niciodata nu am intalnit o persoana mai stabila din punct de vedere sentimentel decat ea sau vreo alta persoana la fel de constanta in sentimentele sale. Prinsa in capcana propriilor sentimente, sufera teribil. Ii iubeste pe amandoi in acelasi timp, insa in mod diferit.

Isi marturiseste egoismul de a se gandi prea multa la fericirea proprie in detrimentul fericirii celor pe care ii iubeste. Se intalneste cu amandoi si nu poate renunta la nici unul. Adora sentimentul de siguranta pe care il confera actualul prieten. Alaturi de el se simte implinita, alaturi de el viitorul prinde un contur clar si luminos. El este oxigenul fara de care nu ar putea sa supravietuiasca zi de zi. Nu ar putea sa conceapa insa viata fara prezenta fostului.

Are nevoie sa stie ca exista undeva, cat mai aproape de ea. Il iubeste pentru ca l-a iubit. Il iubeste pentru ca impreuna au format un trecut si au construit amintiri. El ii provoaca cu usurinta lacrimi, iar in secunda urmatoare o face sa se simta cea mai fericita femeie de pe fata pamantului. El o face sa simta ca traieste cu adevarat.

Alaturi de el are pasiune si suferinta. Alaturi de el, imaginea viitorului devine ambigua si neclara. El este insa dioxidul de carbon care o face sa simta importanta oxigenului in viata sa. Se simte vinovata fata de amandoi si mai ales fata de propria persoana. Si cu toate acestea, in culmea fericirii, nu este deloc fericita… Alaturi de care dintre ei sa ramana pentru ca si mai tarziu sa fie impacata cu sine insasi si sa nu regrete decizia luata?

Ca si ea, am trait cu sentimentul ca dragostea, oricat de generoasa ar fi ea, are dreptul la partea sa de egoism. Isi merita cu prisosinta luxul de a nu se multumi cu jumatati de masura. La fel de bine cum isi merita privilegiul de a fi irationala. La un moment dat, pentru linistea personala si a celor dragi, o hotarare va fi ceruta cu impetuozitate, o decizie va trebui luata. Nu cu ajutorul ratiunii, ci al inimii… Atata timp cat ea este implinita si te aproba tacit in hotarea luata, este evident ca a fost si decizia corecta. Atunci si acolo putem da nas in nas cu fericirea…