Mi-am dat seama ce importante pot fi miscarile capului in conversatie acum multi ani, la Budapesta, intr-o discutie cu doua colege din Albania. Fetele spuneau DA, insa clatinau din cap a NU. Si viceversa. „Va place Budapesta?” „Da”, spuneau ele din gura. „Nu”, spunea clatinatul lor din cap.

Starea de confuzie a disparut dupa ce mi-am amintit  ca in tari ca Albania sau Bulgaria miscarea capului pe verticala inseamna „Nu”, iar miscarea de rotire a capulExercitii pentru capui de la stanga la dreapta si de la dreapta la stanga inseamna „Da”. O dovada ca unele gesturi pe care le consideram naturale sunt de fapt invatate.

Dar nu e nevoie sa discutati cu albaneze pentru a realiza cat de importante sunt miscarile capului. In general, se considera ca exista diferente, nu numai in functie de zona geografica in care traiesti, ci si in functie de sex.

Intr-o conversatie, oamenii se folosesc de cap nu doar pentru a puncta afirmatii sau negatii, ci exprima in acest fel o serie intreaga de intelesuri si emotii. In general, se considera ca femeile isi folosesc capul, la propriu, intr-o masura mai mare atunci cand discuta intre ele, decat si-l folosesc barbatii in timpul unei discutii intre masculi.

Insa, atunci cand la conversatie participa atat barbati, cat si femei, primii dau din cap ceva mai mult decat partenerele de discutie.

Si totusi, potrivit unui studiu Virginia.edu efectuat la University of Virginia, in SUA, apartenenta la un sex sau la celalalt e mai putin importanta decat modul in care iti folosesti corpul (si in particular capul) in comunicare.

Cu alte cuvinte: daca incerci sa faci o anumita impresie asupra unui partener de discutie, modul in care arati e mai putin important decat modul in care te misti.

 

Interlocutorii se adapteaza la gesturi

Cercetatorii americani, condusi de profesorul de psihologie Steven Boker, au demonstrat acest lucru folosindu-se de o noua tehnologie ce permite schimbarea trasaturilor si a vocii unei persoane, in timpul unei videoconferinte. Ei au folosit figuri create pe computer, cunoscute drept avataruri, in videoconferinte cu persoane care credeau ca discuta cu persoane reale, nu cu versiuni create artificial.

Prin intermediul tehnologiei, cercetatorii au putut schimba, in unele cazuri, sexul si timbrul vocal al avatarului, astfel incat persoana folosita drept cobai avea impresia ca discuta cu un barbat, cand, in fapt, discuta cu o femeie, sau viceversa.

„Am descoperit ca oamenii se adapteaza la miscarile capului si la expresiile faciale ale celeilalte persoane, fara sa tina cont de sexul persoanei cu care discuta”, a explicat Boker. „Acest lucru e important pentru ca arata ca modul in care arati este mai putin important decat modul in care te misti, atunci cand e vorba de ceea ce simt alti oameni atunci cand vorbesc cu tine”, a adaugat el.

Boker si echipa sa incearca sa inteleaga modul in care interactioneaza oamenii in conversatii si influentele asupra discutiei pe care le au factori ca sexul si rasa interlocutorilor.

 

Gesturile „in oglinda” ii determina pe interlocutorii sa se simta mai apropiati

Cercetatorii au observat, de pilda, ca atunci cand cineva da din cap a incuviintare in timpul discutiei, interlocutorul face acelasi gest. Acest proces „in oglinda” ajuta participantii la discutie sa simta ca se formeaza o legatura intre ei. „Cand expresiile mele faciale si miscarile capului sunt coordonate cu ale tale, activez un sistem care ma ajuta sa empatizez cu ceea ce simti tu”, a explicat Boker.

Studiul cercetatorilor americani sugereaza ca modul in care ne miscam capul intr-o discutie, impreuna cu expresiile faciale pe care le producem, poate influenta mersul conversatiei. Si ne poate ajuta sa servim anumite argumente cu mai multa eficienta, sa fim mai bine intelesi sau chiar sa castigam interlocutorul de partea noastra.

Mai mult decat atat, un studiu mai vechi Scienceagogo sugereaza ca atunci cand dai din cap a aprobare sau a dezaprobare nu transmiti doar un mesaj catre interlocutor, ci este foarte probabil sa te autoinfluentezi. Cu alte cuvinte, gesturile servesc si drept instrumente de validare pentru propriile noastre ganduri.

„Daca dam din cap a incuviintare, capatam incredere in ceea ce gandim. Dar cand dam din cap dintr-o parte in alta, a dezaprobare, pierdem increderea in propriile noastre ganduri”, spunea cercetatorul Richard Petty, profesor de psihologie la Ohio State University.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here