rujRujurile au fost folosite din vremea sumerienilor, din anul 7000 I. Ch. Colorarea buzelor a fost folosita de multe popoare, de la egipteni, sirieni, babilonieni, persi, vechii greci si romani pana in prezent. Rujurile moderne au fost introduse in 1920, cele care exista si in ziua de azi.
Rujurile sunt o mixtura de ceara, uleiuri, pigmenti in concentratii variate pentru a produce carcteristicele produsului final. De exemplu un ruj facut sa se mentina mult timp pe buze contine multa ceara, putin ulei si concentratii mari de pigmenti. Pe de alta parte, un produs facut sa aiba un aspect cremos pe buze contine mai putina ceara si mai multe uleiuri.
Tipurile de ceara care sunt incorporate in rujuri sunt ceara alba de albine, ceara de lumanare, carnauba, ozocherita, lanolina, cerezina si alte tipuri de ceara sintetica. De obicei rujurile contin o combinatie a acestor tipuri de ceara in proportii diferite pentru a obtine punctul de topire dorit. Uleiurile sunt apoi alese cum ar fi uleiul de castor, uleiuri minerale, uleiuri vegetale hidrogenate pentru a forma un film potrivit pe buze. Uleiurile sunt necesare de asemenea pentru dispersia pigmentului.

Cateva tipuri de agenti coloranti sunt folosite in rujuri. Rezistenta rujurilor pe buze este data de acizi bromurati cum ar fi fluoresceina, fluoresceina halogenata si alti coloranti inruditi rezistenti la apa. Alti coloranti constau in vopseluri insolubile si lacuri colorate. Lacurile metalice sunt vopseluri insolubile precipitate sau “lacuite” pe un substrat metalic cum ar fi cel de aluminiu. De exemplu, Food, Drug and Cosmetic Blue No. 1 este o vopsea azo pe aluminiu, care transforma vopseaua insolubila intr-un pigment. Alte lacuri colorate sunt bazate pe saruri de bariu si calciu.
Cateva componente unice ale rujurilor pot crea probleme pacientilor sensibili. Uleiul de castor, folosit in majoritatea rujurilor datorita calitatii sale de a dizolva vopselurile bromurate, rar cauzeaza dermatita de contact. Sensibilizantii cei mai comuni folositi in rujurile din 1920 contineau bromuri acide, una dintre acestea fiind eozina. Eozina era folosita in rujurile rosii rezistente folosite in vremea aceea. Rujurile care nu se sterg au revenit acum datorita cererii mari de rujuri rezistente la transfer.
Siguranta agentilor coloranti a ajuns in atentie datorita intrarii inevitabile a colorantilor in gura. FDA( Food and Drug Administration) imparte colorantii in trei grupe: colorantii FD&C, colorantii D&C si Drogurile Externe si Colorantii cosmetici. Doar primele doua grupe pot fi folosite in rujuri, a treia poate fi folosite doar in cosmetice care nu pot intra in gura.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here