Ascultam povestea Danei si parca imi venea sa plang… Imi marturisea, printre lacrimi, drama prin care a trecut. „Stii ca noi femeile facem o tragedie aproape din orice, dar de data asta chiar simt ca nu mai am putere sa ma mai ridic de la parelatii-instabilemant.

Uitasem cum este sa suferi din dragoste, dar El mi-a reamintit. Este crunt! Stii care este paradoxul? Am stiut din prima clipa ca voi suferi, dar, totusi, am sperat sa fiu fericita… sa fim fericiti”.

Dana incearca, din rasputeri, sa isi revina dintr-o relatie lipsita de siguranta. „Am fost intotdeauna o persoana pentru care siguranta intr-o relatie insemna enorm. Nici acum nu reusesc sa imi dau seama cum am putut sa ma ‘arunc’ intr-o astfel de legatura, care nu avea nici macar siguratanta zilei de maine. M-am implicat intr-o relatie in care, in fiecare clipa, imi era frica sa nu fiu parasita. Imi era frica, pur si simplu…”.

De cand o cunosc pe Dana, de aproximativ sapte ani, nu am vazut-o nicio clipa atat de ‘slaba’ psihic, pustiita si fara putere. Cand am cunoscut-o era o fire foarte vesela, mereu pusa pe glume, plina de viata si radiind de fericire. Asta m-a facut sa ma imprietenesc cu ea – ‘setea’ ei de viata. Ea era cea care ma ‘ridica’ atunci cand credeam ca nu mai este nicio speranta…

„Stii golul acela din stomac pe care il simti cand afli o veste proasta? Eu am acel gol de cateva luni. Incerc sa il umplu cu ceva, dar parca nu reusesc… Toata povestea a inceput brusc, m-a bulversat, mi-a facut ‘dezordine’ in universul meu mic si foarte stabil. Eram implicata intr-o relatie stabila de ceva timp si eram fericita sau cel putin asa credeam…

Nu am crezut o clipa ca mi se va intampla asa ceva, ca ma voi indragosti de o atingere de mana, care imi va schimba cursul firesc de pana atunci. A fost o clipa ‘nebuna’… In fiecare zi ma amagesc si imi spun ca vreau sa o uit, sa o sterg din memorie”. Si totusi daca era atat de frumos, de ce atata nefericire acum?

„Intr-un timp foarte scurt am investit foarte multe sentimente. Nu am cum sa ma condamn pentru asta, pentru ca nu pot sa imi programez ceea ce simt si sa imi spun ‘Pana aici!’. Acum mi-as dori sa pot face asta… pentru ca ma doare mult prea mult.”

Din ceea ce mi-a povestit Dana despre El, am inteles ca se comporta ca un om indragostit si care facea planuri cum sa isi petreaca impreuna vara ce va veni. Dar brusc si fara motive intemeiate i-a spus, dupa o perioada, ca nu se simte indragostit de ea, dupa care, si-a cerut scuze, iar ea l-a primit inapoi.

Totul parea sa mearga in directia buna, dar Dana nu putea sa isi raspuna la o intrebare, care o macina: „Cu ce am gresit?”. A urmat o alta lovitura: el a rupt, din nou, relatia, spunand ca nu se simte fericit.

 

„Nu a dat de inteles nicio clipa ca ar fi nefericit cu mine! Aceasta instabilitate a lui m-a doborat inca o data, m-a aruncat la pamant, mai ales ca nu exista un motiv plauzibil.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here