In fiecare zi suntem expusi solicitarilor si stresului. Psihicul nostru reuseste sa faca fata pentru scurt timp, dar pe durata lunga mecanismele de aparare se epuizeaza si ne este din ce in ce mai greu.
Timpul in care traim este foarte pretentios, totul depinde de randament si de succes, iar esecurile nu sunt admise. In Evul Mediu, de exemplu, totul era mai simplu, mai putine hotarari de luat si, legat de acestea, mai putine raspunderi.
Esential era sa asiguri familiei mancare si un acoperis deasupra capului. Exista o posibilitate mai mare ca omul sa moara din cauza unei infectii sau in urma unei rani, dar nevrozele erau complet necunoscute, iar moartea prin infarct miocardic era imposibila.
Mai sus, mai repede, mai mult succes?
In multe privinte, astazi este mai simplu sa faci rost de necesitatile de baza pentru trai, dar platim pentru ele cu un stil de viata mult mai epuizant.
Odata cu dezvoltarea tehnica, avem senzatia ca trebuie sa ne sporim randamentul, sa ne autodepasim si nu vrem sa recunoastem ca atata psihicul, cat si corpul nostru, trimit semnale de alarma.
La o suprasoliciare a trupului, un astfel de semnal este durerea, de exemplu a coloanei sau a articulatiilor. Daca nu mai functineaza psihicul, primele simptome sunt aproape invizibile – oboseala mai accentuata, rezistenta mai scazuta la bolile infectioase, iritare, un somn mai prost, putere de concentrare mai slaba.
Cand „nu ne tin” nervii
Oamenii de stiinta constata ca un stres indelungat provoaca modificari ala creierului. Celulele nervoase mor, dispar legaturile nervoase, iar la o tomografie computerizata se pot observa micsorari ale unor portiuni din creier.
Sistemul nervos nu mai este capabil sa se adapteze la stres si esueaza. La expunerea de lunga durata la stres, creste nivelul cortizolului, iar astazi stim ca in caz de anxietate sau depresie, se micsoreaza nivelul unor neurotransmitatori din creier, cum ar fi serotonina.
Interesant este faptul ca se poate ajunge la o scadere a nivelului serotoninei nu numai prin expunerea de lunga durata la stres, ci si ca urmare a insingurarii si izolare fata de ceilalti oameni.
Sa ne alintam
Tocmai datorita faptului ca traim intr-o perioada atat de complexa, nu ar trebui sa uitam de o anumita „igiena” sufleteasca.
Omul ar trebui sa se rasfete din cand in cand, sa-si rezerva un timp numai pentru sine si sa se relaxeze. Ce facem in mod concret, depinde doar de noi.
Multe studii de specialitate confirma efectul antidepresiv al sportului (creste nivelul de serotonina). La fel de pline de succes sunt aromoterapia, ascultarea de muzica, dansul
Ciocolata „imbraca” nervii
De ce avem chef de dulce cand suntem deprimati? E foarte simplu. Dupa cateva tablete de ciocolata creste nivelul hormonului numit insulina. Acesta regrupeaza aminoacizii pentru fabricarea triptofanului, adica substanta din care se sintetizeaza serotonina, hormonul bunei dispozitii.
