Sa zicem , ca am cunoscutpe o doamna in tinuta de seara , iar acum , deoarece este imbracata in taior n-o mai recunoastem. Profesorul de gimnastica pe care il vedem mereu in trening poate deveni de nerecunoscut cind este imbracat elegant.
Din acest motiv , vom saluta chiar daca nu suntem siguri ca-l cunoastem pe celalalt. Uitam repede un salut care ne-a fost acordat din greseala , dar nu uitam niciodata ca nu am fost salutati de catre cineva cunoscut. Nu exista reguli fara exceptii. Astfel , vom evita sa salutam o persoana , mai ales o doamna , daca o intilnim intr-o companie compromitatoare. In armata , salutul este strict reglementat – inferiorul il saluta pe superiorul sau in mod obligatoriu. Pentru personalul feroviar , postal , pentru vamesi , exista alte reguli.
Ei se pot saluta fara sa se cunoasca , prin simplul fapt ca poarta aceeasi uniforma. Pe de alta parte s-ar putea spune ca e destul de placut sa fii salutat cind
esti la volan chiar de catre un necunoscut. Cel care intra intr-un local saluta , cel care se afla acolo raspunde la salut. Aceasta regula este valabila in restaurante , compartimante de tren , sali de asteptare , lifturi, magazine. Un om bine crescut isi scoate palaria si se opreste un moment cind trece un convoi mortuar.
Te ridici , te descoperi cind se intoneaza un imn national sau cind se inalta drapelul unui stat. Pe durata ceremoniei trebuie sa te comporti decent , pentru a arata ca respecti sentimentele altora. In alta ordine de idei , salutam tot grupul din care face parte o cunostinta. Se intelege ca persoanele care o insotesc vor raspunde la salut , dar nu vor intreba numele dumneavoastra.
SALUTUL VERBAL. STRINGEREA MIINII. SARUTATUL MIINII.
Se pune intrebarea daca trebuie sa adaugam la gesturile descrise si mai sus o formula de salut. De la caz la caz , da. Oricum , ea este dictata mai intii de obiceiul pamintului si apoi de imprejurarile momentului.
De pilda , exista persoane pe care le cunoastem din vedere si carora timp de decenii le adresam un salut prin inclinarea capului , fara sa pronuntam nici un cuvint. Daca intilnim rude , prieteni , sau cunostinte apropiate , vom schimba un ” Buna ziua!” chiar daca nu ne oprim pentru o conversatie.
In schimb , daca intilnim alte persoane , formula obisnuita va fi ” Buna ziua! ” sau ” Buna seara! ” la care adaugam obligatoriu ” Doamna ” sau ” Domnule „. Nu este insa necesar sa spunem numele persoanei pe care o intilnim. Astfel , nu trebuie spus in nici un caz : ” Buna ziua domnule Popescu! „.
Interlocutorul dumneavoastra isi stie foarte bine numele si nu tine , poate , sa-l stie toata strada. Situatia se schimba daca este vorba despre un director al unei mari uzine sau despre un ofiter. Acestia se pot adresa subalternilor pronuntindu-le numele. Acesta va echivala cu un compliment.
Daca cei intilniti sunt un domn si o doamna este bine sa spunem mai intii ” Buna ziua doamna! ” si apoi ” Buna ” ” ziua domnule! „, chiar daca este vorba despre o necunoscuta.
Veti evita formulele de tipul : ” Hello! ” sau ” Ciao! ” sau ” Adio! ” permise doar adolescentilor. Cind ne despartim de cineva , formulele de salut sunt : ” La revedere! ” , ” Buna seara! „,” Noapte buna! ” .
Stringerea miinii se practica mai ales cind cele doua persoane care se intilnesc urmeaza sa se opreasca si sa stea putin de vorba. Este o forma de salut care dateaza din antichitate si care este incarcata de un simbolism profund. Sa saluti pe cineva stringindu-i mina este un semn de mare stima.
In acest caz , regulile sunt inverse : cel care intinde mina primul este doamna , persoana mai in virsta sau superiorul. Tot persoanei de rang superior ii revine initiativa formulei de salut. Se intimpla ca din graba sau din necunoasterea acestei reguli , tinarul sa fie primul care intinde mina.
Sa o refuzi este , in aceasta situatie , un afront pe care n-ai dreptul sa i-l faci , decit in ultima instanta. Cel mai ocupat dintre oamenii de stat nu trebuie sa refuze sa stringa mina celui mai pisalog dintre solicitanti. Sa fie stabilit deci , ca sa refuzi o mina intinsa este o sanctiune de o gravitate exceptionala.
Se intelege ca pentru a stringe mina cuiva , scoti palaria sau te inclini putin si-ti privesti interlocutorul in fata. Un barbat se va ridica pentru a stringe mina cuiva. Doamnele nu trebuie sa se ridice decit pentru a da mina unei persoane mai in virsta sau pe care vor s-o onoreze in mod special. Se spune , pe drept cuvint ca modul in care stringi mina celuilalt iti dezvaluie firea. Sa evitam deci sa avem o mina moale sau una care o zdrobeste pe a celuilalt. Ne vom feri , de asemenea , sa apucam doar virful degetelor.
