Cu totii ne dorim sa fim fericiti si sa ne satisfacem nevoile si dorintele: nevoia de securitate, de hrana, de a avea un acoperis deasupra capului, de a fi inconjurati de un mediu afectiv pozitiv si de a avea un venit care sa ne permita sa ne simtim bine in pielea noastra.
Totusi, avem adesea sentimentul ca nu suntem destul de fericiti, ca nu suntem inca satisfacuti. Cum sa facem pentru a reusi?
Satisfactie obiectiva sau subiectiva?
Una dintre problemele principale este satisfacerea propriilor nevoi. In aceasta privinta exista o satisfactie obiectiva si una subiectiva. Chiar daca marea majoritate a nevoilor nostre sunt implinite, putem avea si alte nevoi, mult mai subiective, care, neindeplinite, ne impiedica sa fim fericiti.
A dori e un lucru, iar a gasi satisfactia e altceva…
In realitate, suntem invatati mai mult sa ne dorim lucruri decat sa gasim satisfactia dupa ce ni s-a indeplinit dorinta. De ce? Deoarece traim intr-o societate a bunurilor de consum, dorinta este motorul comertului, in timp ce satisfactia reprezinta o piedica in calea vanzarilor.
Publicitatea si marketing-ul ne incita sa ne dorim din ce in ce mai multe lucruri. Suferim de un fel de spalare a creierului care ne transmite mesajul urmator: „doriti si mai multe lucruri, fiti nesatisfacuti, meritati mai mult, trebuie sa aveti mai mult, veti fi mai fericiti cu mai mult…”
Iata de ce, daca vrem sa fim fericiti, ne trebuie o forta contrara pentru a lupta impotriva acestei stimulari perpetue a noilor dorinte, acestei incurajari a insatisfactiei permanente.
Satisfactia se invata
Aceasta forta contrara nu poate veni decat din interiorul nostru. Avem deci ceva de lucru pentru a invata sentimentul de satisfactie. Pentru aceasta, fa un exercitiu foarte simplu: inchide ochii si gaseste in memorie 10 momente din viata cand te-ai simtit cea mai fericita persoana.
Mai mult ca sigur ca posesia si consumul au putin de-a face cu fericirea ta. Incepand din acest moment, ia aminte la ce te face fericita si savureaza momentele in care apar aceste placeri.
Dificultatea este ca e mai greu sa fii constienta de satisfactie decat de neplaceri. Astfel, daca ai avea o pietricica in pantof, te vei gandi la ea fara incetare deoarece te jeneaza. Insa cand picioarele se simt bine nu gandesti: „ce bine e sa am doua picioare in forma”, aceasta deoarece satisfactia trebuie cautata cu ajutorul vointei.
Acest sentiment de satisfactie poate fi cunoscut doar daca vii in intampinarea lui, in timp ce insatisfactia, jena, durerea apar fara sa le chemam. De aceea satisfactia vine odata cu intelepciunea care ne face sa cautam dorinta de explorare a sinelui, senzatiile agreabile ale vietii, si nu satisfactia dorintelor mereu noi aparute la presiunea lumii exterioare.
