Actul sexual este o consecinta inerenta si forma de manifestare a legaturii sexuale.
Spuneam in articolul precedent ca: „Sexualitatea precede si intemeiaza prin fantasma actul sexual. Actul sexual este o consecinta inerenta si forma de manifestare a legaturii 
sexuale. Orice tip de maifestare in cadrul actului sexual este consecinta unei fantasme. In absenta fantasmei nu exista atractie.”
Legatura sexuala cunoaste nemultumiri!
Ea este nemultumita de modul in care se desfasoara actul sexual, el este nemultumit de actul sexual. Ceva pare sa se intample. Dar ce – uneori este vorba de o problema de baza.
Sexualitatea este interzisa, reprimata, refulata. Manifestarea sexualitatii este vazuta ca ceva negativ. Ne putem astepta ca fantasma sa existe liber dar ea este interzisa si neacceptata. Partenerul nu este un partener in cadrul legaturii sexuale ci este o persoana care este asociata ideii de parinte, frate, etc.
Dar fantezia sexuala in legatura cu un frate, parinte este interzisa. Am putea atunci sa vorbim despre aceasta interdictie a sexualitatii create de relatia cu unul din cei mentionati?
In acest caz, legatura de cuplu nu este o legatura sexuala ci este una de fratie sau de parinte. Cei doi functioneaza intr-o iluzie a legaturii sexuale. In fapt, realitatea lor le spune ca asa ceva nu exista dar ei depun in continuare eforturi pentru a se comporta ca si cum ar simti atractie unul pentru celalalt.
Avem o relatie de cuplu care are cea dintr-o impostura, dintr-un „ca si cum” ar fi parteneri sexuali. Amandoi sunt frustrati ca nu se intampla legatura sexuala iar cand se intampla sunt profund nemultumiti. Dar lucrul care prezinta interes este cum se ajunge aici.
De ce nevoia de un partener, frate sau parinte?
Sigur ca mereu se produce transferul a ceva din legaturile familiale in legatura de cuplu. Aici ceea ce este transferat este interdictia. Poate vorbim despre absenta tatalui in copilarie, o absenta reala.
Pacienta este prinsa intr-o relatie cu un barbat mult mai in varsta, actele sexuale se desfasoara periodic dar exista mereu o vinovatie care se concretizeaza si in actul sexual, in insatisfactia sexuala. Conflictul interior este intre a fi cu el si a nu fi cu el, in a reusi o desprindere si a nu-l pierde.
Aici structurarea ca „tata” a barbatului, devine fantasma tatalui absent, care devine prezent si care o duce pe drumul intelegerii relatiilor cu sexul opus. Impunerea actului sexual, impotriva dorintei fantasmatice, devine un mod de conflict interior. Sentimentul de vinovatie apare si in prezenta actului sexual si in absenta lui, pentru ca nu se produce disponibiltatea sexuala.
Exista atractie?
Desigur, dar nu este una sexuala, ci una de alta natura. Este o umplere a unui gol interior – absenta tatalui, negarea si refuzul lui, dorinta de a avea o relatie cu un tata. Fixarea pe o persoana care are capacitatea de protectie, ingrijire, paterna. Vorbim atunci de o legatura sexuala?
Nicidecum, ci de una care se vrea sexuala, in ciuda realitatii. Fantasma este prezenta, dar nu este una sexuala, ci una centrata pe protectia paterna. Fantasma sexuala se intampla cu alte persoane, apropiate ca varsta de pacienta.
Discursul, analiza ne ajuta sa intelegem ceea ce s-a petrecut odata. Daca plecam de la ideea de protectie paterna si vedem absenta acesteia, atunci situatia actuala nu mai este una care prezinta interes in sine, ci este o consecinta a unor evenimente care au fost. De aici si rolul jucat de tata, de tatal care a fost absent si care este refuzat, ca tata.
Pe masura ce fiecare isi ia locul in universul fantasmatic, problema sexuala devine o falsa problema, si mai mult, joaca rolul de a semnala o neconcordanta, o suferinta data de absenta relatiei cu o figura paterna si, mai ales, suferinta care duce la respingerea rolului jucat de aceasta persoana.
Aceasta situatie nu este un model ci este un exemplu, poate mai clar decat multe altele, a ceea ce se inseamna ca „actul sexual este o consecinta a fantasmei sexuale, iar in absenta fantasmei sexuale, nu se produce un act sexual satisfacator”.
